Cartea este compusa din 4 povesti spuse de tatic fetitei lui, despinse din cotidianul vietii de familie. Povestile sunt impecabil scrise, dar fac parte din repertoriul absurdului ( sa nu uitam ca Ionesco este reprezentant al acestui stil). Copilul logic si rational nu prinde farmecul povestilor si nu se bucura de faptul ca se poate intampla absolut orice in poveste (macar ca multe alte povesti au aceasta parte de imposibil, magic , extraordinar sub o forma sau alta). Copilul artist insa se va bucura de poveste pentru ca nu pretinde sa inteleaga logic tot ce asculta/ ce citeste. Eu am un copil asa si unul invers. Primul a zis : Ce prostie! Celalat a cerut sa i se citeasca povestea de 4 ori la rand.

Am fost placut impresionata cum teatrul absurd poate intra in viata unor copii