Subiectul neobisnuit al romanului Buddha din podul casei este importul masiv de femei japoneze in San Francisco in anii 1920. Tratate ca o marfa, femeile erau comandate prin posta, in urma unor casatorii aranjate prin corespondenta si bazate doar pe un schimb de fotografii – o afacere prospera pentru mijlocitorii acestor aranjamente. Realitatea care le asteapta pe tinerele japoneze pe taramul fagaduintei este una neasteptata, de multe ori cruda, si multe din ele nu-si vor reveni niciodata. Insa in urma acestui fenomen a rezultat o intreaga generatie de origine nipona care a inceput sa traiasca intr-o noua patrie, iar ulterior a cazut victima vanatorii de vrajitoare din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Spunand povestea tinerelor japoneze ajunse pe pamant american, Otsuka alege o forma de naratiune inedita, poetica si, in acelasi timp, incarcata de povesti individuale, ce a fost asemanata de critici cu vocea colectiva a corului antic grecesc. Concentrarea istoriilor personale in fraze scurte, de mare impact, cu un ritm interior captivant, confera forta si farmec acestei carti neobisnuit de frumoase in dramatismul ei.

 

„Buddha din podul casei isi desfasoara firul sub forma unor povesti intretesute, unele nu mai lungi de un paragraf. Desi aceasta concentrare narativa pare sa le impuna personajelor o distanta emotionala, ea insufla de fapt romanului o puternica incarcatura afectiva. Stilul incantatoriu al lui Otsuka face ca proza ei sa se apropie de poezie.” (The New York Times Book Review)

 

„Otsuka elaboreaza in culori scinteietoare, care pilpiie, se amesteca si irizeaza intr-un joc de lumini si umbre, un portret colectiv al japonezelor venite in America in chip de mirese prin corespondenta.” (Library Journal)

 

„Un splendid poem in proza, care ofera o lectie amara de istorie.” (Kirkus Reviews)

Buddha din podul casei a fost recompensat in 2012 cu PEN/Faulkner Award, in Statele Unite, si cu Prix Femina Etranger, in Europa.