Ideea de inconstient psihic, preexistenta in cultura psihologica si filosofica a secolului al XIX-lea, este reformulata de Freud, pe baza experientei psihoterapeutice, intr-o maniera care o transforma intr-o achizitie definitiva a umanitatii. Intreg secolul XX o va avea printre ideile dominante. Prezentul volum cuprinde cele doua serii de Prelegeri introductive in psihanaliza, prin intermediul carora intemeietorul psihanalizei isi propunea sa transmita sintetic si accesibil rezultatele cercetarilor sale, nu numai specialistilor, ci si publicului larg. In prima serie din prelegeri (1916), Freud analizeaza trei dintre manifestarile majore ale inconstientului - act ratat, vis, nevroza -, subliniind identitatea de structura si continut dintre ele, precum si ideea ca intre sanatate si boala psihica deosebirea este doar de grad, nu de natura. In a doua serie (1933) sunt expuse idei noi, derivate din a doua teorie despre psihic (1920), precum si reconsiderari ale ideilor initiale, cum este teoria despre vis. In ultima prelegere, Freud insista asupra apartenentei psihanalizei la categoria conceptiilor stiintifice despre lume. Psihanaliza nu a uitat niciodata ca exista si forte pulsionale nonsexuale, ea s-a structurat pe deosebirea clara dintre pulsiunile sexuale si pulsiunile Eului si sustine, in fata oricarei obiectii, ca nevrozele nu isi au sursa in sexualitate, ci ca ele se datoreaza conflictului dintre Eu si sexualitate - SIGMUND FREUD Cea dintai intentie a noastra a fost sa intelegem tulburarile vietii psihice omenesti, deoarece o experienta memorabila aratase ca intelegerea si vindecarea aproape ca se suprapun aici, ca de la una la alta duce o cale practicabila. [...] Dar apoi am realizat relatiile apro- piate, ba chiar identitatea interioara dintre procesele patologice si cele asa-zis normale, iar psihanaliza a devenit psihologie abisala, si deoarece nimic din ce creeaza sau fac oamenii nu este inteligibil fara concursul psihologiei, s-au ivit de la sine aplicarile psihanalizei asupra a numeroase domenii ale cunoasterii, indeosebi ale stiintelor sociale, care s-au impus si se cereau prelucrate. [...] - SIGMUND FREUD