Luiza Textoris este o fata cu nasul cirn si ochi exoftalmici careia ii place atit de mult sa viseze, incit sfirseste prin a nu mai distinge delirul de realitate. Fascinata de trairile onirice, ea isi creeaza dubli de vis ca sa exploreze lumi paralele, contorsionate, intrepatrunse cu realitatea de zi cu zi. in acelasi timp, inevitabil, are de suportat consecin-tele in viata normala: dedublare, schizofrenie, personalitate multipla. Starile de somn paradoxal si apoi de trezie paradoxala creeaza o arhitectura etajata, cu planuri suprapuse si incrucisate, in care personajele se comporta in realitate ca si cum ar visa si in cosmar ca si cum ar fi lucide. Romanul uneste vizionarismul psihedelic romantic cu universurile virtuale postmoderne. Luiza Textoris este al treilea roman din ciclul Noctambulii, dupa Claustrofobul si Hidra.