Opera lui Kahlil Gibran este formatoare de constiinta, ne indeamna sa redescoperim partea spirituala a vietii, ne aminteste ca omul este dator sa lupte neincetat pentru libertatea si demnitatea sa si ca sufletul se imbolnaveste in lipsa Frumusetii si a Iubirii.

 

Nascut la 6 decembrie 1883, in nordul Libanului, Kahlil Gibran studiaza in copilarie Biblia, limbile siriaca si araba cu un calugar. In 1895 emigreaza in Statele Unite, unde il cunoaste pe nonconformistul artist Holland Day, care il introduce in cercurile artistice si ii preda literatura universala, desen si pictura, universul lui Gibran fiind marcat astfel de iubirea pentru scris si arta.

In 1911 publica la New York o serie de piese poetice in proza printre care si „Aripi frante” (1912) si „O lacrima si un zambet” (1914), un opuscul ce va prefigura principalele lui teme de meditatie. Pana in 1931, cand se stinge din viata, Gibran

picteaza, scrie si publica permanent. La moartea sa, jurnalul New York Sun titra cu litere mari: „S‑a stins un profet”.

 

 

Volumul reuneste lucrari scrise in perioade diferite din viata autorului, in care sunt prefigurate sau dezvoltate binecunoscutele teme cuprinse in celebra sa lucrare, Profetul.

 

-  O lacrima si un zambet (1914), un opuscul in care sunt prefigurate principalele teme de meditatie ale autorului

 

- Zeii pamantului (1931), un lung poem in proza constand dintr-un dialog purtat intre zeii Pamantului cu privire la destinul omului

 

- Ratacitorul, aparuta postum, este o colectie de parabole ce va vedea lumina tiparului in 1932

 

- Satan, o scurta schita, datand din perioada anticlericala a lui Gibran, in care e descrisa relatia omului cu intruchiparea raului

 

- Aripi frante, o scurta nuvela dedicata lui Mary Haskell, protectoarea sa, in care este relatata povestea tragica a primei sale iubiri, petrecuta in Liban.