Intre  2006  si 2017, sapte autoare,  Mihaela Bucin, Oana Florea, Otilia Hedesan, Florentina Leucutia, Nicoleta Musat, Corina Popa si Monica Vlad au ascultat sapte povestitoare, originare din randul comunitatilor romanesti din Ungaria. Ana Bocsor, Florica Godja, Vioara Oroian, Ana Petrusan, Maria Pilan Kalcso, Florica Santau si Eva Sava au povestit despre vietile lor, despre familiile si satele lor, oferind o imagine complexa si nuantata a memoriei propriei comunitati si o marturie fidela despre limba romana vorbita aici la inceputul secolului al XXI-lea. Confesiunile consemnate  in aceasta carte le solidarizeaza pe autoare si pe povestitoare lor, care au strabatut impreuna, cu incredere reciproca si rabdare, drumul anevoios al rememorarii. Doamnele au vreme... a devenit, astfel, o formula a solidaritatii coproductive a acestor texte, in care, de altfel, in mod deliberat, vocile povestitoarelor  alterneaza cu cele ale autoarelor.