Ca teoreticiana a romanului modernist, dar si ca ilustra practicanta a literaturii experimentale de la inceputul veacului al XX-lea, Virginia Woolf introduce schimbari fundamentale in relatia dintre scriitor si lector. In cheie postromantica, ea isi apropie publicul prin empatie, dar face un pas mai departe, indemnandu-l pe cititor sa devina judecator si sa-si asume o raspundere egala cu a autorului pentru evolutia ulterioara a literaturii. Virginia Woolf conteaza in acest sens pe reactiile interlocutorului, stimulandu-i creativitatea, incitandu-l la dispute, dezvoltandu-i spiritul critic. De aceea, expunerea temelor are un profund caracter interogativ, autoarea considerand ca definirea pozitiei noastre in lume, in natura si cultura se articuleaza prin intrebari tot mai asidue, iar nu prin raspunsuri reductive, prin deschidere, iar nu prin inchidere in contur. In structurarea eseurilor, ce imbina genial luciditatea cu lirismul, speculatia abstracta cu ilustrarea metaforica, Virginia Woolf se dovedeste a fi la fel de inspirata ca in celebrele ei romane Doamna Dalloway, Spre far si Valurile. Rezonantele, oglindirile si rasfrangerile variatelor interactiuni dintre eu si lume, artist si cititor, scriitor si societate, prezent si trecut se regasesc in stilul inconfundabil al autoarei, in exprimarea arborescenta a ideilor, in ritmul luxuriant si in melodia continua a frazelor, iesite parca dintr-o singura suflare. - Monica Pillat

Deodata, independent de vointa noastra, caci asa produce Natura asemenea tranzitii, cartea se va intoarce, dar altfel. Ca un intreg, se va ridica plutind pe culmile mintii. - Virginia Woolf

Traducere din limba engleza de Monica Pillat.