Este un volum care distruge mituri. Otto English prezintă zece personalități care ne-au influențat, deși viața lor, cariera, trăsăturile de personalitate nu sunt chiar modele. Douglas Bader, aviator rămas infirm în urma unui accident nu prea eroic, devine simbolul eroismului în Al Doilea Război Mondial. Promovat de propagandă care a descoperit impactul pe care îl au filmele asupra publicului, acest personal a devenit sinonim cu Eroul. Doar că în realitate era greu e trăit alături de el, iar comportamentul său a avut consecințe negative. Un alt nume, Coco Chanel. Pe când alte femei care au acceptat colaborarea cu naziștii au suferit oprobriul public, au fost agresate fizic, creatoarea de modă a beneficiat de apărarea cunoștințelor ei din lumea politică și culturală, astfel încât imaginea ei a rămas aceea a unei femei care se ridică prin propriile puteri într-o lume masculină. În fiecare capitol, autorul prezintă și persoane al căror comportament a fost exemplar, dar care nu au beneficiat de expunerea mass-media, astfel încât să se transforme într-un simbol a ceva. Până la urmă, este o carte despre iluzie, despre nevoia oamenilor de a avea modele, pe tiparul eroilor din basm. În timp, povestea reală se uită, rămâne doar eticheta, iar personajul respectiv, fie că este vorba de John F Kennedy, fie Andy Warhol, fie Maica Tereza, devine o etichetă, o imagine abstractă a unei aspirații.

Îmi place la nebunie acest autor, are umor și explică foarte bine conjunctura istorică a evenimentelor. Sper să mai apară și alte cărți scrise de el. La fel că pe prima lui carte, și pe această am citit-o dintr-o suflare!