„Cu toate ca acum in Afganistan se aflau saizeci si opt de mii de soldati americani, in acea vara lucrurile au decurs prost. Insurgenta talibana a continuat sa castige teren, iar situatia securitatii s-a agravat. Rapoartele indicau o crestere a numarului de luptatori talibani in decursul ultimilor trei ani, de la sapte mii la douazeci si cinci de mii. Iar atacurile asupra fortelor NATO s-au intensificat, cu peste 260 de victime intre iunie si septembrie, comparativ cu sub o suta de morti in cele patru luni anterioare. In mai, presedintele l-a inlaturat pe generalul aflat la comanda trupelor din Afganistan si l-a inlocuit cu generalul-locotenent Stanley McChrystal. Secretarul Gates a explicat ca schimbarea aceea era necesara pentru a aduce un „mod de gandire proaspat" si o „privire proaspata". Apoi, in august, alegerile prezidentiale afgane au fost afectate de frauda la scara larga. In septembrie, generalul McChrystal ii solicita presedintelui sa ia in considerare detasarea mai multor soldati. A avertizat ca, fara mai multe resurse, eforturile de razboi vor avea foarte probabil ca rezultat un esec.

Nu asta era ceea ce dorea Casa Alba sa auda. Asa ca, inainte sa ia in considerare solicitarea Pentagonului, presedintele dorea sa se asigure ca ne-am gandit la toate optiunile si planurile de rezerva. A lansat o a doua revizuire strategica cuprinzatoare, de data aceasta coordonand-o personal. Incepand cu o duminica de la jumatatea lunii septembrie si continuand pe toata durata toamnei, presedintele Obama si-a convocat consilierii pe probleme de securitate nationala in celula de criza de la Casa Alba pentru a dezbate problemele dificile ridicate de un razboi care era pe cale sa devina cel mai lung din istoria Americii.

Generalul Mchrystal, cu sprijinul generalului David Petraeus, comandantul fortelor americane din regiune, a prezentat in cele din urma trei optiuni: detasarea unei mici forte suplimentare de aproximativ zece mii de soldati pentru a stimula instructia armatei afgane; trimiterea a patruzeci de mii de soldati pentru a se lupta cu talibanii in zonele cele mai afectate; sau detasarea a peste optzeci de mii de soldati pentru a apara intreaga tara. Generalii erau luptatori inteligenti si, la fel ca personajele din povestea fetitei cu bucle de aur, de obicei prezentau trei optiuni ca raspuns la orice intrebare, asteptandu-se sa fie aleasa cea din mijloc.”