Istoria sexualitatii I
Istoria sexualitatii I
Istoria sexualitatii I. Vointa de a sti
Aceasta carte face parte din colectia FilosoFii Academos.
"Inovatii care se articulau foarte usor intre ele, deoarece teoria "degenerescente" le permitea sa trimita neincetat de la una la alta; ea explica modul in care ajungea o ereditate incarcata. De diferite boli organice, functionale sau psihice, nu conteaza - sa produca pana la urma un pervers sexual (cautati in genealogia unui exhibitionist sau a unui homosexual: veti gasi un stra.mos hemiplegic, un parinte ftizic sau un unchi atins de dementa senila); dar ea explica si cum reusea o perversiune sexuala sa induca o epuizare a descendentei - rahitism al copiilor, sterilitate a generatiilor viitoare. Ansamblul perversiune-ereditate-degenerescenta a constituit nucleul tare al noilor tehnologii ale sexului. Si sa nu ne inchipuim cumva ca nu era vorba decat de o teorie medicala stiintific insuficienta si abuziv moralizatoare. Suprafata ei de dispersie a fost larga, iar implantarea, profunda. Psihiatria, dar si jurisprudenta, medicina legala, instantele de control social, supravegherea copiilor periculosi sau aflati in pericol au functionat multa vreme "pe baza de degenerescenta", in temeiul sistemului ereditate-perversiune. O intreaga practica sociala, careia rasismul de stat i-a fost forma deopotriva exasperata si coerenta, a conferit acestei tehnologii a sexului o putere de temut si niste efecte indepartate.
Aceasta carte face parte din colectia FilosoFii Academos.
Istoria sexualitatii trebuia sa aiba sase volume. Michel Foucault, unul dintre cei mai influenti ganditori ai secolului XX, nu a mai apucat sa scrie decat patru. Doar trei au fost publicate in timpul vietii lui (intre 1976 si 1984): Vointa de a sti, Folosirea placerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Marturisirile carnii, a aparut postum in Franta abia in 2018. Pentru prima data in Romania va aparea intreaga serie in colectia FilosoFii Academos, in traducerea inedita a lui Bogdan Ghiu.
S-a considerat multa vreme ca modernitatea a impus un discurs de cenzura sexuala. Proiectul lui Foucault contrazice aceasta teza. Cum? Demonstrand ca, incepand din secolul al XVII-lea, in spatiul culturii europene s-a manifestat constant o vointa sistematica de a sti totul despre sexualitate prin crearea unui intreg mecanism social de administrare a ei si nasterea unei adevarate "scientia sexualis" - de unde decurge ca atat controlul (practica confesiunii, medicina, psihanaliza, dreptul etc.), cat si transgresiunea (literatura erotica) au fost de fapt forme de proliferare, nu de negare a discursului despre sex.
De ce suntem atat de fascinati de sex si sexualitate?
O uimitoare explorare a motivelor pentru care simtim nevoia de a analiza si discuta in mod constant despre sex, precum si o investigare a mecanismelor sociale si mentale ale puterii care ne determina sa raportam intrebarile despre cine suntem la felul in care ne concepem sexualitatea.
Traducere din limba franceza de Bogdan Ghiu.
Fragment din cartea "Istoria sexualitatii I" de Michel Foucault:Traducere din limba franceza de Bogdan Ghiu.
"Inovatii care se articulau foarte usor intre ele, deoarece teoria "degenerescente" le permitea sa trimita neincetat de la una la alta; ea explica modul in care ajungea o ereditate incarcata. De diferite boli organice, functionale sau psihice, nu conteaza - sa produca pana la urma un pervers sexual (cautati in genealogia unui exhibitionist sau a unui homosexual: veti gasi un stra.mos hemiplegic, un parinte ftizic sau un unchi atins de dementa senila); dar ea explica si cum reusea o perversiune sexuala sa induca o epuizare a descendentei - rahitism al copiilor, sterilitate a generatiilor viitoare. Ansamblul perversiune-ereditate-degenerescenta a constituit nucleul tare al noilor tehnologii ale sexului. Si sa nu ne inchipuim cumva ca nu era vorba decat de o teorie medicala stiintific insuficienta si abuziv moralizatoare. Suprafata ei de dispersie a fost larga, iar implantarea, profunda. Psihiatria, dar si jurisprudenta, medicina legala, instantele de control social, supravegherea copiilor periculosi sau aflati in pericol au functionat multa vreme "pe baza de degenerescenta", in temeiul sistemului ereditate-perversiune. O intreaga practica sociala, careia rasismul de stat i-a fost forma deopotriva exasperata si coerenta, a conferit acestei tehnologii a sexului o putere de temut si niste efecte indepartate.
Iar pozitia cu totul aparte a psihanalizei ar fi greu de inteles, la sfarsitul secolului al XIX-lea, daca nu am baga de seama ruptura pe care ea a operat-o in raport cu marele sistem al degenerescentei: a reluat proiectul unei tehnologii medicale proprii instinctului social; dar a incercat s-o elibereze de corelatiile ei cu ereditatea, si deci cu toate rasismele si cu toate eugenismele. Putem foarte bine acum sa revenim asupra a ceea ce ar putea exista ca vointa normalizatoare la Freud; putem de asemenea foarte bine sa denuntam rolul jucat de ani buni de institutia psihanalitica; din marea familie a tehnologiilor sexului care urca atat de departe in istoria Occidentului crestin, si dintre cele care au intreprins, in secolul al XIX-lea, medicalizarea sexului, ea a fost, pana in anii 1940, cea care s-a opus, cu strictete, efectelor politice si institutionale ale sistemului perversiune-ereditate-degenerescenta."
72.94Lei
72.94Lei
Primești 72 puncte
In stoc
Comandă până la 14:00:
Estimare livrare vineri, 14 noiembrie - luni, 17 noiembrie
Descrierea produsului
Istoria sexualitatii I. Vointa de a sti
Aceasta carte face parte din colectia FilosoFii Academos.
"Inovatii care se articulau foarte usor intre ele, deoarece teoria "degenerescente" le permitea sa trimita neincetat de la una la alta; ea explica modul in care ajungea o ereditate incarcata. De diferite boli organice, functionale sau psihice, nu conteaza - sa produca pana la urma un pervers sexual (cautati in genealogia unui exhibitionist sau a unui homosexual: veti gasi un stra.mos hemiplegic, un parinte ftizic sau un unchi atins de dementa senila); dar ea explica si cum reusea o perversiune sexuala sa induca o epuizare a descendentei - rahitism al copiilor, sterilitate a generatiilor viitoare. Ansamblul perversiune-ereditate-degenerescenta a constituit nucleul tare al noilor tehnologii ale sexului. Si sa nu ne inchipuim cumva ca nu era vorba decat de o teorie medicala stiintific insuficienta si abuziv moralizatoare. Suprafata ei de dispersie a fost larga, iar implantarea, profunda. Psihiatria, dar si jurisprudenta, medicina legala, instantele de control social, supravegherea copiilor periculosi sau aflati in pericol au functionat multa vreme "pe baza de degenerescenta", in temeiul sistemului ereditate-perversiune. O intreaga practica sociala, careia rasismul de stat i-a fost forma deopotriva exasperata si coerenta, a conferit acestei tehnologii a sexului o putere de temut si niste efecte indepartate.
Aceasta carte face parte din colectia FilosoFii Academos.
Istoria sexualitatii trebuia sa aiba sase volume. Michel Foucault, unul dintre cei mai influenti ganditori ai secolului XX, nu a mai apucat sa scrie decat patru. Doar trei au fost publicate in timpul vietii lui (intre 1976 si 1984): Vointa de a sti, Folosirea placerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Marturisirile carnii, a aparut postum in Franta abia in 2018. Pentru prima data in Romania va aparea intreaga serie in colectia FilosoFii Academos, in traducerea inedita a lui Bogdan Ghiu.
S-a considerat multa vreme ca modernitatea a impus un discurs de cenzura sexuala. Proiectul lui Foucault contrazice aceasta teza. Cum? Demonstrand ca, incepand din secolul al XVII-lea, in spatiul culturii europene s-a manifestat constant o vointa sistematica de a sti totul despre sexualitate prin crearea unui intreg mecanism social de administrare a ei si nasterea unei adevarate "scientia sexualis" - de unde decurge ca atat controlul (practica confesiunii, medicina, psihanaliza, dreptul etc.), cat si transgresiunea (literatura erotica) au fost de fapt forme de proliferare, nu de negare a discursului despre sex.
De ce suntem atat de fascinati de sex si sexualitate?
O uimitoare explorare a motivelor pentru care simtim nevoia de a analiza si discuta in mod constant despre sex, precum si o investigare a mecanismelor sociale si mentale ale puterii care ne determina sa raportam intrebarile despre cine suntem la felul in care ne concepem sexualitatea.
Traducere din limba franceza de Bogdan Ghiu.
Fragment din cartea "Istoria sexualitatii I" de Michel Foucault:Traducere din limba franceza de Bogdan Ghiu.
"Inovatii care se articulau foarte usor intre ele, deoarece teoria "degenerescente" le permitea sa trimita neincetat de la una la alta; ea explica modul in care ajungea o ereditate incarcata. De diferite boli organice, functionale sau psihice, nu conteaza - sa produca pana la urma un pervers sexual (cautati in genealogia unui exhibitionist sau a unui homosexual: veti gasi un stra.mos hemiplegic, un parinte ftizic sau un unchi atins de dementa senila); dar ea explica si cum reusea o perversiune sexuala sa induca o epuizare a descendentei - rahitism al copiilor, sterilitate a generatiilor viitoare. Ansamblul perversiune-ereditate-degenerescenta a constituit nucleul tare al noilor tehnologii ale sexului. Si sa nu ne inchipuim cumva ca nu era vorba decat de o teorie medicala stiintific insuficienta si abuziv moralizatoare. Suprafata ei de dispersie a fost larga, iar implantarea, profunda. Psihiatria, dar si jurisprudenta, medicina legala, instantele de control social, supravegherea copiilor periculosi sau aflati in pericol au functionat multa vreme "pe baza de degenerescenta", in temeiul sistemului ereditate-perversiune. O intreaga practica sociala, careia rasismul de stat i-a fost forma deopotriva exasperata si coerenta, a conferit acestei tehnologii a sexului o putere de temut si niste efecte indepartate.
Iar pozitia cu totul aparte a psihanalizei ar fi greu de inteles, la sfarsitul secolului al XIX-lea, daca nu am baga de seama ruptura pe care ea a operat-o in raport cu marele sistem al degenerescentei: a reluat proiectul unei tehnologii medicale proprii instinctului social; dar a incercat s-o elibereze de corelatiile ei cu ereditatea, si deci cu toate rasismele si cu toate eugenismele. Putem foarte bine acum sa revenim asupra a ceea ce ar putea exista ca vointa normalizatoare la Freud; putem de asemenea foarte bine sa denuntam rolul jucat de ani buni de institutia psihanalitica; din marea familie a tehnologiilor sexului care urca atat de departe in istoria Occidentului crestin, si dintre cele care au intreprins, in secolul al XIX-lea, medicalizarea sexului, ea a fost, pana in anii 1940, cea care s-a opus, cu strictete, efectelor politice si institutionale ale sistemului perversiune-ereditate-degenerescenta."
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
Popescuroxana2003
09/10/2025 10:07
Achizitie verificata
Felicitări lui Bogdan Ghiu pentru traducere! De asemenea, felicitări Editurii Trei pentru inițiativa publicării acestei cărți. Autorul este celebru, iar observațiile sale-pertinente. Merită citită, mai ales ca, în ultimii ani, puțini acordă atenție editării.
Arată mai mult
1 din 1 de rezultate
