Cultura plantelor pentru ulei
Cultura plantelor pentru ulei
Cartea prezinta metode de crestere si intretinere a mai multor plante pentru ulei, precum: floarea soarelui, soia, rapita, mustarul, ricinul, macul, alunele de pamant, inul pentru ulei, bumbacul, sofranelul ori susanul.
Inca de la inceputul acestei introduceri trebuie sa lamurim un lucru. Am intitulat aceasta carte „Cultura plantelor pentru ulei" pentru ca asa am fost cu totii educati 1n chiar primii ani de scoala. Tot de atunci, cand rostim insusirea de baza a acestor plante, aceea de oleaginoase, gandul ne duce aproape automat la uleiul de bucatarie sau la uleiul folosit in industria lacurilor si vopselelor, toate obtinute din semintele acestor plante. Lucrurile stau asa si, probabil, asa vor sta multi ani de acum incolo. Trebuie insa recunoscut ca asezarea in randul oleaginoaselor doar a unei serii limitate de plante poate fi usor contestata.
Cartea pe care v-o oferim astazi cu o deosebita placere nu are ca scop, neaparat, dezvaluirea ultimelor tehnici agricole legate de aceste culturi. Nici nu sunt spectaculoase si, de altfel, le puteti citi pe internet (cu atentie, insa, internetul poate foarte usor sa si dezinformeze). Noi ne propunem, in primul rand, sa va familiarizam cu aceste culturi care, in opinia nu numai a noastra, vor deveni curand destul de importante chiar la scara mondiala. Pentru aceasta, este foarte lesne de inteles ca trebuie sa va oferim un ghid complet al Infiintarii culturilor inclusiv al alegerii soiurilor cele mai potrivite, multe cunostinte despre fertilizare, erbicidare, protectia fitosanitara, toate in ideea de a putea incepe chiar anul acesta infiintarea unei culturi sau, de ce nu, chiar a mai multora.
Fragment:
" 2.2.6 Lucrari de intretinere
Cu riscul de a ne repeta, atentie mare la buruieni cand vine vorba de cultura de soia. Prin natura lor plantele de sola nu au o talie impresionanta. In aceasta situatie pot fi lesne imaginate neajunsurile unei imburuienari masive cu buruieni viguroase avand talii cu mult peste cele ale soiei. Este franata dezvoltarea culturii, calitatea recoltei ba, uneori, insasi recoltarea devine o mare problema. Printre cele aproape 70 specii de buruieni care afecteaza culturile de soia exista atat monocotiledonate anuale si perene cat si dicotiledonate anuale si perene (denumite uneori si buruieni cu frunza lata). Mijloacele de lupta impotriva buruienilor sunt cele valabile pentru oricare alta specie vegetala: prasilele si erbicidele. Aplicarea prasilelor, de multa vreme se executa mecanizat si doar la anumite culturi se mai practica si prasilele manuale pe randuri. Este vorba mai degraba de culturile legumicole pe suprafete reduse.
Pentru prasilele mecanice este necesara asigurarea accesului tractoarelor fara a cauza distrugerea plantelor utile si o distanta intre randuri care sa permita accesul cutitelor intre randuri si o oarecare distanta de siguranta intre acestea si plante. Frecvent sunt utilizate cultivatoarele cu cutite tip sageata. În ultima vreme, pe suprafete mici si intre randuri avand peste 50 cm distanta de la unul la altul, se foloseste motosapa rotativa.
Erbicidele reduc in buna masura necesitatea prasilelor dar nu putem spune ca, in toate cazurile, le elimina. Printre marcile comerciale de erbicide se disting doua mari grupe: erbicide cu actiune asupra buruienilor monocotiledonate si erbicide cu actiune asupra dicotiledonatelor. Exista si o a treia categorie care este avizata impotriva buruienilor din una dintre cele doua grupe si impotriva unora dintre buruienile celeilalte grupe. Chiar daca unele reprezinta amestecuri din cele doua grupe s-ar putea naste intrebarea daca aplicarea simultana gaseste ambele categorii de buruieni in faza de dezvoltare optima actiunii de combatere chimica. În tabelul urmator am inscris o serie de erbicide omologate, in timp, unele dintre ele putandu-si schimba denumirea comerciala. Este o practica frecventa pe care n-o intelegem decat in parte. Oricum, pentru fiecare denumire comerciala am inscris si numele substantei active de baza care nu se mai poate schimba la fel de simplu fiind numele unui compus chimic. "
Inca de la inceputul acestei introduceri trebuie sa lamurim un lucru. Am intitulat aceasta carte „Cultura plantelor pentru ulei" pentru ca asa am fost cu totii educati 1n chiar primii ani de scoala. Tot de atunci, cand rostim insusirea de baza a acestor plante, aceea de oleaginoase, gandul ne duce aproape automat la uleiul de bucatarie sau la uleiul folosit in industria lacurilor si vopselelor, toate obtinute din semintele acestor plante. Lucrurile stau asa si, probabil, asa vor sta multi ani de acum incolo. Trebuie insa recunoscut ca asezarea in randul oleaginoaselor doar a unei serii limitate de plante poate fi usor contestata.
Cartea pe care v-o oferim astazi cu o deosebita placere nu are ca scop, neaparat, dezvaluirea ultimelor tehnici agricole legate de aceste culturi. Nici nu sunt spectaculoase si, de altfel, le puteti citi pe internet (cu atentie, insa, internetul poate foarte usor sa si dezinformeze). Noi ne propunem, in primul rand, sa va familiarizam cu aceste culturi care, in opinia nu numai a noastra, vor deveni curand destul de importante chiar la scara mondiala. Pentru aceasta, este foarte lesne de inteles ca trebuie sa va oferim un ghid complet al Infiintarii culturilor inclusiv al alegerii soiurilor cele mai potrivite, multe cunostinte despre fertilizare, erbicidare, protectia fitosanitara, toate in ideea de a putea incepe chiar anul acesta infiintarea unei culturi sau, de ce nu, chiar a mai multora.
Fragment:
" 2.2.6 Lucrari de intretinere
Cu riscul de a ne repeta, atentie mare la buruieni cand vine vorba de cultura de soia. Prin natura lor plantele de sola nu au o talie impresionanta. In aceasta situatie pot fi lesne imaginate neajunsurile unei imburuienari masive cu buruieni viguroase avand talii cu mult peste cele ale soiei. Este franata dezvoltarea culturii, calitatea recoltei ba, uneori, insasi recoltarea devine o mare problema. Printre cele aproape 70 specii de buruieni care afecteaza culturile de soia exista atat monocotiledonate anuale si perene cat si dicotiledonate anuale si perene (denumite uneori si buruieni cu frunza lata). Mijloacele de lupta impotriva buruienilor sunt cele valabile pentru oricare alta specie vegetala: prasilele si erbicidele. Aplicarea prasilelor, de multa vreme se executa mecanizat si doar la anumite culturi se mai practica si prasilele manuale pe randuri. Este vorba mai degraba de culturile legumicole pe suprafete reduse.
Pentru prasilele mecanice este necesara asigurarea accesului tractoarelor fara a cauza distrugerea plantelor utile si o distanta intre randuri care sa permita accesul cutitelor intre randuri si o oarecare distanta de siguranta intre acestea si plante. Frecvent sunt utilizate cultivatoarele cu cutite tip sageata. În ultima vreme, pe suprafete mici si intre randuri avand peste 50 cm distanta de la unul la altul, se foloseste motosapa rotativa.
Erbicidele reduc in buna masura necesitatea prasilelor dar nu putem spune ca, in toate cazurile, le elimina. Printre marcile comerciale de erbicide se disting doua mari grupe: erbicide cu actiune asupra buruienilor monocotiledonate si erbicide cu actiune asupra dicotiledonatelor. Exista si o a treia categorie care este avizata impotriva buruienilor din una dintre cele doua grupe si impotriva unora dintre buruienile celeilalte grupe. Chiar daca unele reprezinta amestecuri din cele doua grupe s-ar putea naste intrebarea daca aplicarea simultana gaseste ambele categorii de buruieni in faza de dezvoltare optima actiunii de combatere chimica. În tabelul urmator am inscris o serie de erbicide omologate, in timp, unele dintre ele putandu-si schimba denumirea comerciala. Este o practica frecventa pe care n-o intelegem decat in parte. Oricum, pentru fiecare denumire comerciala am inscris si numele substantei active de baza care nu se mai poate schimba la fel de simplu fiind numele unui compus chimic. "
12.23Lei
12.23Lei
Primești 12 puncte
In stoc
Estimare livrare luni, 17 noiembrie - marti, 18 noiembrie
Descrierea produsului
Cartea prezinta metode de crestere si intretinere a mai multor plante pentru ulei, precum: floarea soarelui, soia, rapita, mustarul, ricinul, macul, alunele de pamant, inul pentru ulei, bumbacul, sofranelul ori susanul.
Inca de la inceputul acestei introduceri trebuie sa lamurim un lucru. Am intitulat aceasta carte „Cultura plantelor pentru ulei" pentru ca asa am fost cu totii educati 1n chiar primii ani de scoala. Tot de atunci, cand rostim insusirea de baza a acestor plante, aceea de oleaginoase, gandul ne duce aproape automat la uleiul de bucatarie sau la uleiul folosit in industria lacurilor si vopselelor, toate obtinute din semintele acestor plante. Lucrurile stau asa si, probabil, asa vor sta multi ani de acum incolo. Trebuie insa recunoscut ca asezarea in randul oleaginoaselor doar a unei serii limitate de plante poate fi usor contestata.
Cartea pe care v-o oferim astazi cu o deosebita placere nu are ca scop, neaparat, dezvaluirea ultimelor tehnici agricole legate de aceste culturi. Nici nu sunt spectaculoase si, de altfel, le puteti citi pe internet (cu atentie, insa, internetul poate foarte usor sa si dezinformeze). Noi ne propunem, in primul rand, sa va familiarizam cu aceste culturi care, in opinia nu numai a noastra, vor deveni curand destul de importante chiar la scara mondiala. Pentru aceasta, este foarte lesne de inteles ca trebuie sa va oferim un ghid complet al Infiintarii culturilor inclusiv al alegerii soiurilor cele mai potrivite, multe cunostinte despre fertilizare, erbicidare, protectia fitosanitara, toate in ideea de a putea incepe chiar anul acesta infiintarea unei culturi sau, de ce nu, chiar a mai multora.
Fragment:
" 2.2.6 Lucrari de intretinere
Cu riscul de a ne repeta, atentie mare la buruieni cand vine vorba de cultura de soia. Prin natura lor plantele de sola nu au o talie impresionanta. In aceasta situatie pot fi lesne imaginate neajunsurile unei imburuienari masive cu buruieni viguroase avand talii cu mult peste cele ale soiei. Este franata dezvoltarea culturii, calitatea recoltei ba, uneori, insasi recoltarea devine o mare problema. Printre cele aproape 70 specii de buruieni care afecteaza culturile de soia exista atat monocotiledonate anuale si perene cat si dicotiledonate anuale si perene (denumite uneori si buruieni cu frunza lata). Mijloacele de lupta impotriva buruienilor sunt cele valabile pentru oricare alta specie vegetala: prasilele si erbicidele. Aplicarea prasilelor, de multa vreme se executa mecanizat si doar la anumite culturi se mai practica si prasilele manuale pe randuri. Este vorba mai degraba de culturile legumicole pe suprafete reduse.
Pentru prasilele mecanice este necesara asigurarea accesului tractoarelor fara a cauza distrugerea plantelor utile si o distanta intre randuri care sa permita accesul cutitelor intre randuri si o oarecare distanta de siguranta intre acestea si plante. Frecvent sunt utilizate cultivatoarele cu cutite tip sageata. În ultima vreme, pe suprafete mici si intre randuri avand peste 50 cm distanta de la unul la altul, se foloseste motosapa rotativa.
Erbicidele reduc in buna masura necesitatea prasilelor dar nu putem spune ca, in toate cazurile, le elimina. Printre marcile comerciale de erbicide se disting doua mari grupe: erbicide cu actiune asupra buruienilor monocotiledonate si erbicide cu actiune asupra dicotiledonatelor. Exista si o a treia categorie care este avizata impotriva buruienilor din una dintre cele doua grupe si impotriva unora dintre buruienile celeilalte grupe. Chiar daca unele reprezinta amestecuri din cele doua grupe s-ar putea naste intrebarea daca aplicarea simultana gaseste ambele categorii de buruieni in faza de dezvoltare optima actiunii de combatere chimica. În tabelul urmator am inscris o serie de erbicide omologate, in timp, unele dintre ele putandu-si schimba denumirea comerciala. Este o practica frecventa pe care n-o intelegem decat in parte. Oricum, pentru fiecare denumire comerciala am inscris si numele substantei active de baza care nu se mai poate schimba la fel de simplu fiind numele unui compus chimic. "
Inca de la inceputul acestei introduceri trebuie sa lamurim un lucru. Am intitulat aceasta carte „Cultura plantelor pentru ulei" pentru ca asa am fost cu totii educati 1n chiar primii ani de scoala. Tot de atunci, cand rostim insusirea de baza a acestor plante, aceea de oleaginoase, gandul ne duce aproape automat la uleiul de bucatarie sau la uleiul folosit in industria lacurilor si vopselelor, toate obtinute din semintele acestor plante. Lucrurile stau asa si, probabil, asa vor sta multi ani de acum incolo. Trebuie insa recunoscut ca asezarea in randul oleaginoaselor doar a unei serii limitate de plante poate fi usor contestata.
Cartea pe care v-o oferim astazi cu o deosebita placere nu are ca scop, neaparat, dezvaluirea ultimelor tehnici agricole legate de aceste culturi. Nici nu sunt spectaculoase si, de altfel, le puteti citi pe internet (cu atentie, insa, internetul poate foarte usor sa si dezinformeze). Noi ne propunem, in primul rand, sa va familiarizam cu aceste culturi care, in opinia nu numai a noastra, vor deveni curand destul de importante chiar la scara mondiala. Pentru aceasta, este foarte lesne de inteles ca trebuie sa va oferim un ghid complet al Infiintarii culturilor inclusiv al alegerii soiurilor cele mai potrivite, multe cunostinte despre fertilizare, erbicidare, protectia fitosanitara, toate in ideea de a putea incepe chiar anul acesta infiintarea unei culturi sau, de ce nu, chiar a mai multora.
Fragment:
" 2.2.6 Lucrari de intretinere
Cu riscul de a ne repeta, atentie mare la buruieni cand vine vorba de cultura de soia. Prin natura lor plantele de sola nu au o talie impresionanta. In aceasta situatie pot fi lesne imaginate neajunsurile unei imburuienari masive cu buruieni viguroase avand talii cu mult peste cele ale soiei. Este franata dezvoltarea culturii, calitatea recoltei ba, uneori, insasi recoltarea devine o mare problema. Printre cele aproape 70 specii de buruieni care afecteaza culturile de soia exista atat monocotiledonate anuale si perene cat si dicotiledonate anuale si perene (denumite uneori si buruieni cu frunza lata). Mijloacele de lupta impotriva buruienilor sunt cele valabile pentru oricare alta specie vegetala: prasilele si erbicidele. Aplicarea prasilelor, de multa vreme se executa mecanizat si doar la anumite culturi se mai practica si prasilele manuale pe randuri. Este vorba mai degraba de culturile legumicole pe suprafete reduse.
Pentru prasilele mecanice este necesara asigurarea accesului tractoarelor fara a cauza distrugerea plantelor utile si o distanta intre randuri care sa permita accesul cutitelor intre randuri si o oarecare distanta de siguranta intre acestea si plante. Frecvent sunt utilizate cultivatoarele cu cutite tip sageata. În ultima vreme, pe suprafete mici si intre randuri avand peste 50 cm distanta de la unul la altul, se foloseste motosapa rotativa.
Erbicidele reduc in buna masura necesitatea prasilelor dar nu putem spune ca, in toate cazurile, le elimina. Printre marcile comerciale de erbicide se disting doua mari grupe: erbicide cu actiune asupra buruienilor monocotiledonate si erbicide cu actiune asupra dicotiledonatelor. Exista si o a treia categorie care este avizata impotriva buruienilor din una dintre cele doua grupe si impotriva unora dintre buruienile celeilalte grupe. Chiar daca unele reprezinta amestecuri din cele doua grupe s-ar putea naste intrebarea daca aplicarea simultana gaseste ambele categorii de buruieni in faza de dezvoltare optima actiunii de combatere chimica. În tabelul urmator am inscris o serie de erbicide omologate, in timp, unele dintre ele putandu-si schimba denumirea comerciala. Este o practica frecventa pe care n-o intelegem decat in parte. Oricum, pentru fiecare denumire comerciala am inscris si numele substantei active de baza care nu se mai poate schimba la fel de simplu fiind numele unui compus chimic. "
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
Ciuclea Irina
16/10/2022 15:00
Achizitie verificata
O carte foarte utila! Voi reveni cu placere de fiecare data la dumneavoastra! Va multumesc!
Arată mai mult
1 din 1 de rezultate
