Imediat dupa Primul Razboi Mondial, vechea ordine statala a Europei s-a prabusit, locul ei fiind luat de una noua. Razboiul a influentat si procesul de formare a statului national al romanilor: in contextul prabusirii Imperiului Habsburgic si a celui tarist, Transilvania, Banatul, Bucovina si Basarabia s-au unit cu Vechiul Regat. Pana in 1919, toate gruparile regionale germane - in special sasii transilvaneni si svabii si germanii din Banatul de Munte - s-au pronuntat pentru apartenenta la statul roman. A urmat una dintre cele mai interesante si mai benefice perioade din istoria germanilor din Romania. Pe fondul unei evolutii economice si culturale favorabile, nationalitatea germana a fost consolidata, chiar daca nu i s-au recunoscut drepturi colective, iar unele dintre promisiunile de la Alba Iulia n-au fost transpuse in practica.
 

Volumul de fata cuprinde textele a 22 de autori din Romania, Germania, Austria, Serbia si SUA, ce reprezinta diferite scoli istorice, aducand astfel perspective diferite asupra sfarsitului Primului Razboi Mondial si a urmarilor sale pentru grupurile minoritare germane din Romania. Studiile lor analizeaza reprezentarile politice, disponibilitatile de a actiona si atitudinea concreta a elitelor politice germane in perioada interbelica, completand imaginea cititorului roman asupra istoriei germanilor din aceasta parte a Europei.