Spre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial aparea o criza a refugiatilor, cu deplasari mari de populatie, intr-o Europa care tocmai se diviza pentru o lunga perioada. Se definea astfel o frontiera de netrecut intre Estul sovietizat si Vest, ce avea sa marcheze decalaje economice enorme, dar mai ales despartirea lumii totalitare de cea democratica. Fortati sa-si abandoneze casele, cetateni romani si iugoslavi din Banat, considerati la plecare de etnie germana sau pur si simplu svabi, vorbind un dialect german sau francez, dar si sarba, maghiara sau romana, cum se vorbea adesea in Banat, ajungeau pe teritoriul Austriei de azi, apoi in Franta, unde aveau sa se stabileasca. Cartea de fata spune povestea lor, a celor plecati, corelata cu marturiile celor ramasi. Cele doua planuri ale memoriei analizate in paralel sunt completate de contextul istoric mai departat - colonizarile habsburgice din secolul al XVIII-lea, cand loreni, alsacieni ori luxemburghezi si alti vorbitori de franceza se instalau in Banat. Un studiu de caz atent construit, volumul arata cum se modeleaza reciproc memoria si identitatea in circumstante specifice, cuprinse in povestiri personale, imagini si documente, condensate in simboluri si naratiuni fondatoare, legende si mituri. O arheologie a memoriei, o microistorie situata intre antropologia istorica si cea culturala, bazata pe o analiza de discurs, in care metoda se pune in aplicare sau se reinventeaza pe masura ce corpusul de surse mobilizat se constituie intr‑un teren de cercetare.