Luna trece printr-un ciclu complet de iluminare de la 0 la 100% si iarasi la 0 in aproximativ 29 de zile si jumatate. Astronomii numesc acest interval de timp "perioada sinodica" a Lunii. Poate v-ati intrebat de ce o luna calendaristica are patru saptamani si nu doua sau zece. In cadrul perioadei "de o lunatie" sau, in limbaj popular, "o luna", recunoastem vizual cu usurinta patru faze importante: Luna Noua, Primul Patrar, Luna Plina, Ultimul Patrar. Deoarece perioada sinodica a Lunii a fost asimilata de-a lungul timpului cu notiunea de "luna calendaristica", fazele prin care trece satelitul nostru natural puteau fi legate in mod natural de cele patru saptamani. Acum insa ne conducem vietile dupa un alt sistem de organizare a timpului, care nu mai are are ca punct central Luna, ci Soarele (vorbim acum de un calendar solar), care a decuplat saptamanile de fazele lunare. Ceea ce constatam acum ca rezultat al acestei "reasezari calendaristice" este ca fazele Lunii "migreaza" permanent prin calendarul nostru.

 

Ciclul debuteaza cu Luna Noua, cand practic aceasta nu se vede deloc pe cer, fiind foarte aproape de Soare pe bolta noastra cereasca. Abia la cateva zile dupa momentul propriu-zis putem recunoaste prima secera lunara fina in amurgul vestic. Procentul de iluminare creste treptat in continuare de la zi la zi, vreme ce Luna se departeaza de Soare pe cerul nostru. Dupa o saptamana urmeaza Primul Patrar, denumire care marcheaza incheierea primei patrimi de ciclu (avem patru faze importante, iar insusi cuvantul "patrar" vine de la "patru", reprezentand "un sfert"). Acum vedem iluminata intreaga jumatate dreapta a lunii. Dupa inca o saptamana, 100% din discul lunar devine iluminat: spunem ca Luna este Plina. Din acest moment incepe bucata descendenta sau descrescatoare a ciclului. Iluminarea se muta treptat catre jumatatea stanga, moment numit Ultim Patrar, dupa care se ajunge iarasi la Luna Noua si ciclul reincepe.

 

Asadar, Primul si Ultimul Patrar se deosebesc doar prin directia convexitatii partii iluminate, inspre dreapta, respectiv, inspre stanga. Primul Patrar il vom gasi totdeauna seara inspre vest, in vreme ce Ultimul Patrar se observa catre orele diminetii inspre rasarit. Aceasta pentru ca la Primul Patrar Luna se afla la 90 de grade dupa un Soare care apune, in vreme ce Luna Ultimului Patrar o gasim la 90 de grade inaintea unui Soare care rasare. Daca am inteles ciclul complet, putem recunoaste dintr-o privire daca Luna este in crestere sau in descrestere.

 

Primul si Ultimul Patrar sunt fazele in care satelitul nostru natural apare sub forma de semicerc; ele sunt zile prielnice pentru efectuarea de observatii astronomice chiar si prin intermediul unui binoclu sau telescop modest pentru ca atunci umbrele muntilor, vailor si craterelor dezvaluie privirii toate detaliile peisajului lunar. In plus, in acele zile speciale se pot efectua unele masuratori telescopice asupra reliefului selenar folosind numai geometria alinierii cu Soarele si proprietatile functiilor trigonometrice.