Redescoperit recent, Noptile reci ale copilariei (1980), romanul autobiografic cu dimensiuni universale al lui Tezer Ozlu, una dintre cele mai influente scriitoare turce, decedata mult prea timpuriu, a fost publicat deja in peste zece limbi. Tanara naratoare tocmai s-a mutat la Istanbul dintr-un targ de provincie. In jurul ei, orasul se schimba fara incetare: se ridica zgarie-nori, se deschid noi cinematografe in timp ce fata si familia ei incearca sa se obisnuiasca cu viata in oras. Desi invata la o scoala condusa de calugarite, tanara pune la indoiala existenta lui Dumnezeu. Se straduieste sa inteleaga regulile pe care trebuie sa le urmeze ca sa-si inabuse instinctele sexuale, insa isi petrece nopti lungi tanjind dupa caldura unui alt trup. Isi doreste sa iubeasca si sa fie iubita. Intr-o zi, cand orasul si gandurile despre moarte o coplesesc, inghite un pumn de pastile. Si astfel ajunge prima oara la clinica pe care o va vizita iar si iar in diferite perioade ale vietii.

 

Vocea lui Tezer Ozlu este reflexia unui suflet profund, care pipaie existenta cu degete gingase. Ea foloseste forta literaturii pentru a permite vietii sa existe la nesfarsit. Vocabularul ales si grija din spatele frazelor limpezi si taioase, precum si abilitatea de a smulge lucrurilor semnificatii noi sunt uimitoare. Timpul se opreste atunci cand lumea este trezita la o noua viata de limbajul sau. Ea cufunda totul intr-o lumina vesnica. - Burhan Sonmez

 

O descriere profund emotionanta a disperarii, euforiei si suferintei. - Kirkus Reviews

 

E straniu cu cata claritate vorbeste Tezer Ozlu despre un alt timp si totusi, simultan, despre clipa de fata. - Financial Times

 

Noptile reci ale copilariei este expresia esentializata a inimii lui Tezer Ozlu. - Los Angeles Review of Books