Saracutul lui Dumnezeu (O phtochoulis tou Teou) este una dintre cele mai iubite si mai des traduse capodopere ale lui Nikos Kazantzakis. Scris in 1954, romanul a aparut in 1956 la Atena si a fost apoi tradus in peste 30 de limbi si publicat in peste 40 de tari, multe dintre versiuni, precum cea germana, engleza ori spaniola, cunoscand mai bine de 10 editii succesive. Potrivit marturiei scriitorului dintr-un interviu din 1957, cartea nu e doar viata romantata a sfantului Francisc din Assisi, ci "o sinteza de biografie, poezie si lucruri pe care sfantul Francisc nu le-a spus poate niciodata, dar ne inchipuim ca le-ar fi putut spune". 

Sfantul Francisc, "saracutul lui Dumnezeu", este, asa cum ni-l infatiseaza ochiul patrunzator si subtil al lui Kazantzakis, intruchiparea eternei, scrasnitei infruntari dintre spirit si carne, a neobositei aspiratii catre mantuire pe calea daruirii, generozitatii nesfarsite si a dragostei - de Dumnezeu, de oameni, de toata creatia. Chipul lui aureolat da marturie despre simplitatea si misterul unei vieti pe cat de luminoase, pe atat de inspaimantatoare in splendoarea ei - viata unei odrasle de nobil din Umbria care in tinerete se visa cavaler, dar care, prin asceza si credinta, ajunge "minunea din Assisi" si sfant al lumii intregi. 

O proza plina de viata, in care intrevedem cum Kazantzakis a dat mai intai tarcoale personajului pe jumatate real, pe jumatate legendar, prins in hatisul mitic si mistic pe care l-au creat in jurul lui veacurile, iar apoi cum, apucandu-se de scris, autorul a patruns in tema lui propriu-zisa, care-i si a noastra: redescoperirea sufletului omenesc. - Frankfurter Allgemeine Zeitung 
 

Romanul lui Kazantzakis e puternic, adanc si emotionant, o poarta deschisa catre misterul si minunea vietii. - San Francisco Chronicle

Traducere din neogreaca de Ion Diaconescu.