Copiii mintii este al patrulea roman din saga
Jocul lui Ender.
• Autor distins cu Premiul Nebula pentru literatura in 1986, 1987, 1989, 1990
• Autor distins cu Premiul Hugo pentru literatura
• Autor distins cu Premiul Locus pentru literatura
Un final reusit al seriei despre evolutia etica a omenirii, un concept rar abordat inainte de Orson Scott Card si niciodata discutat la un nivel atat de profund. - Booklist
Orson Scott Card scrie o proza puternica si abordeaza intr-un mod original teme mistice si cvasi-religioase. In acest volum, autorul creeaza unele dintre cele mai reusite scene de conflict, scrise intr-un stil convingator si, uneori, profund emotionant. - Publishers Weekly
Inteligenta artificiala Jane este singura care poate salva cele trei specii de pe planeta Lusitania. A descoperit cum sa transporte navele in afara universului si sa le plaseze in alte lumi, sfidand limitarile vitezei luminii. Insa, pentru aceasta, trebuie sa isi foloseasca toate capacitatile de procesare. Pe masura ce Congresul Stelar inchide ansiblu dupa ansiblu, capacitatea ei de a trimite navele in alte lumi scade rapid. Pentru ca Jane sa supravietuiasca, copiii lui Ender trebuie mai intai sa o salveze pe ea...
Copiii mintii incheie magistral saga lui Ender Wiggin, abordand teme precum responsabilitatea morala, relatia dintre tehnologie si suflet, importanta solidaritatii. Orson Scott Card imbina stiinta si spiritualitatea, intr-o poveste care redefineste conceptele de supravietuire si sacrificiu. Romanul aduce in prim-plan dileme etice complexe si confruntari dramatice, mentinand tensiunea pana la ultima pagina. - Marian Coman
Traducere din limba engleza de Gabriel Stoian.
Fragment din carea "Copiii mintii. Seria Jocul lui Ender Partea 4" de Orson Scott Card:
"Cu toate acestea, dragostea nu putea realiza pentru Tanara Val ceea ce facea pentru Ender? Si asta nu-i putea atrage suficient atentia lui Ender astfel incat ea sa ramana in viata? Sa ii dea putere?
Miro a intins mana si a adunat parul desprins, l-a impletit in jurul degetelor, apoi a strecurat bucla in buzunarul robei.
- Eu nu vreau ca tu sa dispari, a spus. (Cuvinte indraznete pentru el.) Tanara Val l-a privit ciudat.
- Credeam ca marea ta dragoste e Ouanda.
- Ea e o femeie in toata firea, a spus Miro. Casatorita si fericita, cu propria familie. Ar fi trist daca marea iubire a vietii mele ar fi o femeie care nu mai exista si care, chiar daca n-ar fi disparut, nu m-ar fi dorit.
- Frumos din partea ta ca te oferi, a spus Tanara Val, dar nu cred ca-l putem pacali pe Ender ca sa se sinchiseasca de viata mea prefacandu-ma indragostita.
Vorbele ei au rasucit un cutit in inima lui Miro, pentru ca ea intelesese imediat cat de mult din declaratia lui dovedea mila. totusi nu totul pornise din mila; acel sentiment aproape in intregime salasluise in subconstientul lui, pandind doar sansa de a iesi la iveala.
- Nu ma gandeam sa pacalim pe cineva, a spus Miro.
"In afara de mine, a gandit el. Pentru ca Tanara Val nu-l putea iubi. La urma urmelor, nu e o femeie adevarata. Este Ender."
Dar i se parea absurd. Avea trup de femeie. Si cum se aleg iubirile, daca nu dupa trupuri? Exista ceva masculin sau feminin in aiua? Inainte de a deveni stapana a carnii si a sangelui, era barbat sau femeie? Iar daca asa stateau lucrurile, asta insemna ca aiUa care alcatuiesc atomii si moleculele, rocile, stelele, lumina si vantul, ca toate acestea erau separate comod pe sexe? Vorbe. Aiua lui Ender putea fi femeie, putea iubi ca o femeie la fel de lesne precum iubea acum, prin trupul unui barbat, pe mama lui Miro. Ceea ce o facuse pe Tanara Val sa-l masoare cu atata mila nu era ceva ce lipsea din persoana ei. Chiar si cu trupul lui vindecat, el nu era un barbat pe care o femeie - ori cel putin aceasta femeie, pe moment cea mai atragatoare dintre toate - sa-l poata iubi sau sa-l doreasca, sau sa spere a-l cuceri."