"Fiindca mortii au mai multe amintiri decat vise" Viorica Raduta si-a insusit misiunea de a le scrie amintirile. Amintirea. Literatura ei - poeme sau proza - este, si pana la acest volum, un lung travail du deuil, un adevarat pomelnic liric (vezi Numaratoarea), o plangere la capataiul celor foarte apropiati (familia) sau indepartati (victimele razboiului). Ca un cor de tragedie antica, in imagini poetice de o mare forta si autenticitate, ea este o poeta a sfasierii carnii. Surprinde cutremurator un fel de ceremonial al mortii prin amestecul, confuzia regnurilor. Mai bine zis prin topirea, regresia sau pulverizarea exploziva a corpului. Moartea este personajul principa care bantuie totul prin aceasta poezie. Sunt scene de o coregrafie stranie in care stihia razboiului spulbera, apoi incremeneste oamenii in cele mai neobisnuite, infinite clipe...
Un exceptional volum de adevarata poezie civica. - Christian Craciun