Octavian Goga s-a nascut pe 1 aprilie 1881, la Rasinari in orasul Sibiu; a fost un poet roman, politician de extrema dreapta, prim-ministrul Romaniei in 1937 si membru al Academiei Romane din anul 1920.

 

In 1905 a aparut la Budapesta volumul Poezii, la Bucuresti in 1907 si la Sibiu in 1910. Dupa acest debut editorial, devenit un adevarat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult in constiinta opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Balan aprecia ca volumul lui Goga "inseamna inceputul unei noi epoci pentru sufletul nostru romanesc", pentru ca "nimeni n-a intrecut la noi vigoarea, puritatea si muzica limbii, bogatia colorilor, originalitatea ideilor, seninatatea conceptiilor, candoarea expresiilor si fondul sanatos national, ce se concentreaza in aceste poezii". Poeziile din acest volum sunt socotite "creatiuni geniale" si cei mai valorosi critici "inteleg rosturile sociale, nationale si estetice ale acestei aparitii in istoria liricii romanesti".

 

Din cuprins:

• Rugaciune • Plugarii • Noi • Oltul • Casa noastra • Dascalul • Dascalita • Batrani • Reantors • Departe • Zadarnic • In codru • Dimineata • Pe Inserate • De la noi • Cantaretilor de la oras • Sara • Lautarul • La groapa lui Laie • Pace • Singur • Parasiti • Toamna • Copiilor (fragment) • Despartire • Asteptare
 

Isi impanzeste-n ape chipul,

De vraja ei tresare unda

Si-nfioreaza-se nisipul.

 

S-am bobitele de roua

Pe-ntinsul luncii patrafir:

Din mana ceriului, parinte,

Se cerne preacuratul mir...

 

In mulcom zvon se-mbratiseaza

Cu apa trestia bolnava -

Doi licurici si-aprind sfiala

In adapostul de otava.

 

S-aude toaca cum, grabita,

In fag o bate-o gheunoaie -

Se odihnesc pe iarba mieii,

Si zurgalaii de cioaie.

 

Domol purcede glas de schija

De la clopotnita din deal,

Sa povesteasca lumii jalea

Instrainatului Ardeal."