Bucurestiul fanariot e o urbe care se leagana zi si noapte in ritmul molesitor al manelelor, cufundata in fumul ciubucelor, in superstitii, zvonuri si magice arome orientale, si care se lasa asaltata in rastimpuri de frenezii endemice si fara obiect, de tristeti grele si de melancolii fara nume. Daca ar fi atat si tot ar fi de-ajuns. Dar povestirile pe care ni le spune Doina Rusti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente si scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridica perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relatii private nemiloase, comportamente surprinzatoare si habitudini stranii. - Eugen Negrici

 

 

Povestile vechi sunt ca niste cufere, pline cu blanuri ori cu dantele, peste care cineva si-a trecut degetele, lasand in fibra singura aspiratie care conteaza in scurta viata de om, ca sa nu mai vorbim de cearsafuri, care nu uita niciodata carnea care le-a terfelit, ori de scrisori, ma refer la hartia batrana, impregnata cu vise si, odata cu ele, de aromele care-au plutit prin odai. - Doina Rusti

 

Doina Rusti, prozatoare de referinta, cu certa contributie atat in neogotic, cat si in realismul psihologic, apreciata pentru originalitate si eruditie epica, a scris trilogia fanariota (Manuscrisul fanariot, Mata Vinerii, Homeric) si romane cu miza sociala puternica: Fantoma din moara, Lizoanca, Logodnica. Cel mai recent roman al sau este Paturi oculte (2020), o metafora a pandemiei. Traduse in numeroase limbi, inclusiv in chineza, scrierile sale s-au bucurat de exegeze si de recenzii laudative in publicatii internationale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proza al Uniunii Scriitorilor din Romania (2008) si Premiul "Ion Creanga" al Academiei Romane (2009). Doina Rusti coordoneaza colectia Biblioteca de Proza Contemporana, la Editura Litera, este scenarista si tine cursuri de scriere creativa la Universitatea din Bucuresti.