Ultimul roman al lui Mircea Nedelciu, Zodia Scafandrului, a ramas, vai!, neterminat. Autorul investise mult in el: pe o idee mai veche, s-a documentat serios, a imaginat dezvoltari narative si simbolice, a schitat si a recomandat de cateva ori structura de ansamblu si a scris efectiv, revenind, refacand, repornind, extinzind un proiect extraordinar. Destinul a vrut ca Zodia scafandrului sa-i insoteasca biala, apoi suferintele, pana in pragul mortii. De subliniat cu doua linii, daca tot e vorba despre destin: o... zodie, si anume una fictiva, fictionala, de el inventate! Si-a scris cu mina lui cartea si zodia cele de pe urma... A apucat sa redacteze si sa o finiseze circa o suta de pagini de exceptional nivel. Restul ramane doar intrezarit in notele sale de lucru, in pagini de jurnal, in cateva confesiuni restituie in aceasra editie, intr-o anexa documentara. Confruntarea cu destinul, aparitia si progresia bolii, presimtirea sfarsitului nu tin doar de existenta reala a autorului: sint fire impletite si in text, la nivelul "biografist" al romanului, caci Nedelciu decisese la un moment dat sa includa in carte si povestea scrierii ei. Incat, chiar asa, neterminata, Zodia scafandrului e nu doar literatura de mare clasa: franta la jumatate, ea poarta cu sine, dincolo de naratiunea fictiva, si un profund, impresionant mesaj privitor la viata concreta, tarita, la conditia umana. Un prozator isi scrie cartea in fata mortii si ne vorbeste despre aste... - Ion Bogdan Lefter

Cuprins:
• Nota asupra editiei
• Prefata. Zodia scafandrului. Cu literatura in fata destinului de Ion Bogdan Lefter
• Zodia scafandrului
• Anexa. Documente
• Insemnari dintr-un Notes (1986)
• Insemnari pe un plic (1989)
• Insemnari pe alt plic (1989)
• Fisa de lucru (nedatata)
• Alta fisa de lucru (nedatata)
• Insemnari dintr-un caiet (1989)
• Alta fisa de lucru (nedatata)
• Insemnari din alt caiet (1995)
• Jurnal francez (1 iulie-29 septembrie 1995)
• Jurnalul din Camera Sterila
• "A fost un moment dificil, in care am avut de ales intre viata personala si viata, pur si simplu" Interviu cu Mircea Nedelciu (1996)
• "Daca nu era comunismul, eram negustor in Baragan" Interviu cu Mircea Nedelciu (fragment) (1998)
• Ultima carte a lui Mircea Nedelciu Zodia scafandrului - exercitii de suferinta Interviu cu Mira Nedelciu (2000)
Fragment din volumul "Opere Vol. 6: Zodia scafandrului" de Mircea Nedelciu:

"In fond, pentru un romancier, cel mai greu lucru este sa gaseasca, dupa ce a terminat o carte, subiectul, tema, ideea, sugestia de la care sa porneasca pentru a lucra la urmatoarea. Uneori, starea de plutire buimaca printre obsesii dureaza luni sau chiar ani. Alteori, ideea cartii urmatoare iti vine imediat ce ai pus punct la capatul ultimei propozitii din cea anterioara. Ba chiar poti gasi, printre rindurile tiparite ale ultimei carti, presimtirea celei care vine. Cred ca asta se poate observa cu ochiul liber in "Si ieri va fi o zi” (1989, Editura Cartea Romaneasca). "Primul exil la cronoscop” este marturia ca din apele tulburi ale SF-ului se itea «scafandrul».

Pe urma, lucrurile vin cumva de la sine. Mi-a cazut in mina cartea lui Scarlat; am cunoscut-o, prin scrisori si apoi la telefon, pe doamna Son. Aceasta s-a oferit sa ma gazduiasca, daca as vrea sa stau o luna sau doua la malul marii si sa scriu, iar Nusa, care avea angajat un proces de paternitate la Constanta si voia sa o insotesc, mi-a telefonat si mi-a spus ca o pusese pe clienta ei sa cumpere trei bilete la clasa intii pentru joia procesului.

Precum apele unui fluviu in preajma cascadei, faptele banale ale existentei tale se precipita in astfel de zile. Petrica Raileanu imi telefoneaza ca Scarlat e in Bucuresti, ca i-a vorbit de mine si ca ar putea sa ma sune. Omul imi telefoneaza intr-adevar dupa-amiaza si stabilim pentru ora 7, in aceeasi seara, o intilnire in barul Hotelului Union. Petrec apoi mai bine de o ora rasfoind cartile pe care le-am strins pe marginea biroului ca avind posibile legaturi cu "tema scafandrului" si zecile de fise din cele doua cutii de carton pe care am scris cu Letraset "zodia scafandrului". Nu reusesc deloc sa ma concentrez cu adevarat asupra lor si fumez aproape un pachet intreg de tigari Golf. De fapt, ce intrebari ii voi pune?

Scarlat e un tip fabulos, un adevarat personaj. Ceea ce ma fascineaza la el din primul moment este respiratia gijiita. Probabil ca respira asa din cauza tutunului, dar mie imi place sa cred ca ma aflu in fata unei boli profesionale. Ca zecile sau sutele de scufundari pe care le descrie in carte sint la originea ei. Ceea ce-l obsedeaza acum este publicarea manuscrisului pe care Petrica mi l-a dat sa-l citesc. Cartea este mult mai slaba decit prima, din care, de altfel, reia destule istorioare. In plus, este asezonata cu diverse sloganuri "pionieresti", probabil pentru a o face mai usor de sustinut in fata cenzorilor de la Consiliul Culturii. Ii spun ca am citit-o si i-am facut referat pozitiv, ceea ce e adevarat, dar, din pacate, referatul meu nu conteaza prea mult in fata celor care decid pu-licarea sau respingerea. Bineinteles ca nu ia in serios acest din urma amanunt. Crede ca am puteri mari si doar ma prefac neputincios.”