Fotograful Curtii Regale
Fotograful Curtii Regale
• Roman distins cu Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 2015
De cind s-a deschis, in Piata Teatrului, atelierul lui Franz Mayer – fotograf al Curtii Regale –, chipurile bucurestenilor se reflecta, rind pe rind, in oglinda vitrinei. Prin lentila aparatului de fotografiat, tinarul artist imortalizeaza, pe bucati de carton, nu doar marea istorie, ci si sute de istorii personale, in spatele carora timpul curge implacabil. Povestile din privirile personajelor incremenite prin miracolul fotografiei rescriu istoria primului deceniu al Romaniei independente, de la trecerea victorioasa pe sub Arcul de Triumf in frunte cu regele Carol I si pina la Expozitia Universala de la Paris din 1889. Fotograful Curtii Regale implineste visul lui Franz Mayer. Fotografiile sale au devenit nemuritoare.
Fragment din cartea "Fotograful Curtii Regale" de Simona Antonescu:
"Cele dintai nopti petrecute in atelierul vechi, de pe coltul strazii Sarindarului, inchisesera pentru Anna usa dintre copilarie si maturitate. Traversasera muntii catre Regat in postalionul incarcat cu cufere si lazi de zestre, si intrasera in Bucuresti dupa doua zile de drum ostenitor, mai cu seama pentru fetite. Greta si Filipa fura instalate de Franz la fostul Pension Domnesc devenit astazi Scoala Centrala de Fete. Domnisoara Directoare se aratase de la inceput incantata de educatia surorilor Dieter. In casa veche, necunoscuta, mirosind umed a igrasie si scartaind din fiecare a doua scandura a dusumelei, Anna nu despacheta in cea dintai seara. Cuferele ramasera in mijlocul incaperilor, adunate unele intr-altele ca pentru a-si da curaj. Anna cerceta rand pe rand restul incaperilor, intorcandu-se langa gramada de bagaje ori de cate ori cele descoperite prin adancurfle casei o aruncau in deznadejdi de copil parasit in loc strain. Cuferele miroseau a dealuri proaspat ninse, a ger fluierand pe la usi si a strudele rumenite pana ce primele foi se rasucesc pe la capete. Gramada de cufere din mijlocul incaperii insemna acasa.
Noaptea, cateva pisici alergasera pe acoperis, straduindu-se cu disperare sa se agate de tigle cu ghearele scoase. Le auzea atunci cand alunecau, si sunetul uscat al ghearelor lor dimpreuna cu miorlaiturile furioase o tinura treaza pana dimineata.
La lumina celei dintai zile descoperi restul vecinatatii in care avea sa-si petreaca urmatorii ani. O biserica parasita, cu ferestrele sparte din care ieseau in zbor pasari, inconjurata de un maidan napadit de buruieni uscate, strajuia partea dinspre rasarit a noului sau camin. Anna afla iute povestile nenumarate ale bisericii din Sarindar. Toate precupetele se aratau bucuroase sa-i spuna ce stiau, Ispravindu-si de fiecare data povestile cu sfaturi pricepute:"
De cind s-a deschis, in Piata Teatrului, atelierul lui Franz Mayer – fotograf al Curtii Regale –, chipurile bucurestenilor se reflecta, rind pe rind, in oglinda vitrinei. Prin lentila aparatului de fotografiat, tinarul artist imortalizeaza, pe bucati de carton, nu doar marea istorie, ci si sute de istorii personale, in spatele carora timpul curge implacabil. Povestile din privirile personajelor incremenite prin miracolul fotografiei rescriu istoria primului deceniu al Romaniei independente, de la trecerea victorioasa pe sub Arcul de Triumf in frunte cu regele Carol I si pina la Expozitia Universala de la Paris din 1889. Fotograful Curtii Regale implineste visul lui Franz Mayer. Fotografiile sale au devenit nemuritoare.
Fragment din cartea "Fotograful Curtii Regale" de Simona Antonescu:
"Cele dintai nopti petrecute in atelierul vechi, de pe coltul strazii Sarindarului, inchisesera pentru Anna usa dintre copilarie si maturitate. Traversasera muntii catre Regat in postalionul incarcat cu cufere si lazi de zestre, si intrasera in Bucuresti dupa doua zile de drum ostenitor, mai cu seama pentru fetite. Greta si Filipa fura instalate de Franz la fostul Pension Domnesc devenit astazi Scoala Centrala de Fete. Domnisoara Directoare se aratase de la inceput incantata de educatia surorilor Dieter. In casa veche, necunoscuta, mirosind umed a igrasie si scartaind din fiecare a doua scandura a dusumelei, Anna nu despacheta in cea dintai seara. Cuferele ramasera in mijlocul incaperilor, adunate unele intr-altele ca pentru a-si da curaj. Anna cerceta rand pe rand restul incaperilor, intorcandu-se langa gramada de bagaje ori de cate ori cele descoperite prin adancurfle casei o aruncau in deznadejdi de copil parasit in loc strain. Cuferele miroseau a dealuri proaspat ninse, a ger fluierand pe la usi si a strudele rumenite pana ce primele foi se rasucesc pe la capete. Gramada de cufere din mijlocul incaperii insemna acasa.
Noaptea, cateva pisici alergasera pe acoperis, straduindu-se cu disperare sa se agate de tigle cu ghearele scoase. Le auzea atunci cand alunecau, si sunetul uscat al ghearelor lor dimpreuna cu miorlaiturile furioase o tinura treaza pana dimineata.
La lumina celei dintai zile descoperi restul vecinatatii in care avea sa-si petreaca urmatorii ani. O biserica parasita, cu ferestrele sparte din care ieseau in zbor pasari, inconjurata de un maidan napadit de buruieni uscate, strajuia partea dinspre rasarit a noului sau camin. Anna afla iute povestile nenumarate ale bisericii din Sarindar. Toate precupetele se aratau bucuroase sa-i spuna ce stiau, Ispravindu-si de fiecare data povestile cu sfaturi pricepute:"
PRP: 36.96 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
35.11Lei
35.11Lei
36.96 LeiPrimești 35 puncte
In stoc
Estimare livrare miercuri, 3 decembrie
Descrierea produsului
• Roman distins cu Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 2015
De cind s-a deschis, in Piata Teatrului, atelierul lui Franz Mayer – fotograf al Curtii Regale –, chipurile bucurestenilor se reflecta, rind pe rind, in oglinda vitrinei. Prin lentila aparatului de fotografiat, tinarul artist imortalizeaza, pe bucati de carton, nu doar marea istorie, ci si sute de istorii personale, in spatele carora timpul curge implacabil. Povestile din privirile personajelor incremenite prin miracolul fotografiei rescriu istoria primului deceniu al Romaniei independente, de la trecerea victorioasa pe sub Arcul de Triumf in frunte cu regele Carol I si pina la Expozitia Universala de la Paris din 1889. Fotograful Curtii Regale implineste visul lui Franz Mayer. Fotografiile sale au devenit nemuritoare.
Fragment din cartea "Fotograful Curtii Regale" de Simona Antonescu:
"Cele dintai nopti petrecute in atelierul vechi, de pe coltul strazii Sarindarului, inchisesera pentru Anna usa dintre copilarie si maturitate. Traversasera muntii catre Regat in postalionul incarcat cu cufere si lazi de zestre, si intrasera in Bucuresti dupa doua zile de drum ostenitor, mai cu seama pentru fetite. Greta si Filipa fura instalate de Franz la fostul Pension Domnesc devenit astazi Scoala Centrala de Fete. Domnisoara Directoare se aratase de la inceput incantata de educatia surorilor Dieter. In casa veche, necunoscuta, mirosind umed a igrasie si scartaind din fiecare a doua scandura a dusumelei, Anna nu despacheta in cea dintai seara. Cuferele ramasera in mijlocul incaperilor, adunate unele intr-altele ca pentru a-si da curaj. Anna cerceta rand pe rand restul incaperilor, intorcandu-se langa gramada de bagaje ori de cate ori cele descoperite prin adancurfle casei o aruncau in deznadejdi de copil parasit in loc strain. Cuferele miroseau a dealuri proaspat ninse, a ger fluierand pe la usi si a strudele rumenite pana ce primele foi se rasucesc pe la capete. Gramada de cufere din mijlocul incaperii insemna acasa.
Noaptea, cateva pisici alergasera pe acoperis, straduindu-se cu disperare sa se agate de tigle cu ghearele scoase. Le auzea atunci cand alunecau, si sunetul uscat al ghearelor lor dimpreuna cu miorlaiturile furioase o tinura treaza pana dimineata.
La lumina celei dintai zile descoperi restul vecinatatii in care avea sa-si petreaca urmatorii ani. O biserica parasita, cu ferestrele sparte din care ieseau in zbor pasari, inconjurata de un maidan napadit de buruieni uscate, strajuia partea dinspre rasarit a noului sau camin. Anna afla iute povestile nenumarate ale bisericii din Sarindar. Toate precupetele se aratau bucuroase sa-i spuna ce stiau, Ispravindu-si de fiecare data povestile cu sfaturi pricepute:"
De cind s-a deschis, in Piata Teatrului, atelierul lui Franz Mayer – fotograf al Curtii Regale –, chipurile bucurestenilor se reflecta, rind pe rind, in oglinda vitrinei. Prin lentila aparatului de fotografiat, tinarul artist imortalizeaza, pe bucati de carton, nu doar marea istorie, ci si sute de istorii personale, in spatele carora timpul curge implacabil. Povestile din privirile personajelor incremenite prin miracolul fotografiei rescriu istoria primului deceniu al Romaniei independente, de la trecerea victorioasa pe sub Arcul de Triumf in frunte cu regele Carol I si pina la Expozitia Universala de la Paris din 1889. Fotograful Curtii Regale implineste visul lui Franz Mayer. Fotografiile sale au devenit nemuritoare.
Fragment din cartea "Fotograful Curtii Regale" de Simona Antonescu:
"Cele dintai nopti petrecute in atelierul vechi, de pe coltul strazii Sarindarului, inchisesera pentru Anna usa dintre copilarie si maturitate. Traversasera muntii catre Regat in postalionul incarcat cu cufere si lazi de zestre, si intrasera in Bucuresti dupa doua zile de drum ostenitor, mai cu seama pentru fetite. Greta si Filipa fura instalate de Franz la fostul Pension Domnesc devenit astazi Scoala Centrala de Fete. Domnisoara Directoare se aratase de la inceput incantata de educatia surorilor Dieter. In casa veche, necunoscuta, mirosind umed a igrasie si scartaind din fiecare a doua scandura a dusumelei, Anna nu despacheta in cea dintai seara. Cuferele ramasera in mijlocul incaperilor, adunate unele intr-altele ca pentru a-si da curaj. Anna cerceta rand pe rand restul incaperilor, intorcandu-se langa gramada de bagaje ori de cate ori cele descoperite prin adancurfle casei o aruncau in deznadejdi de copil parasit in loc strain. Cuferele miroseau a dealuri proaspat ninse, a ger fluierand pe la usi si a strudele rumenite pana ce primele foi se rasucesc pe la capete. Gramada de cufere din mijlocul incaperii insemna acasa.
Noaptea, cateva pisici alergasera pe acoperis, straduindu-se cu disperare sa se agate de tigle cu ghearele scoase. Le auzea atunci cand alunecau, si sunetul uscat al ghearelor lor dimpreuna cu miorlaiturile furioase o tinura treaza pana dimineata.
La lumina celei dintai zile descoperi restul vecinatatii in care avea sa-si petreaca urmatorii ani. O biserica parasita, cu ferestrele sparte din care ieseau in zbor pasari, inconjurata de un maidan napadit de buruieni uscate, strajuia partea dinspre rasarit a noului sau camin. Anna afla iute povestile nenumarate ale bisericii din Sarindar. Toate precupetele se aratau bucuroase sa-i spuna ce stiau, Ispravindu-si de fiecare data povestile cu sfaturi pricepute:"
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
madyclara
02/07/2025 12:01
Achiziție verificată
Prețul cărților a fost încurajator, mi-a plăcut modul în care au fost ambalate, grija pentru detalii și nu în ultimul rând micile cadouri.
Felicitări!
Arată mai mult
Niko_
11/09/2024 17:56
Pasionata de fotografie si de vremurile de mult apuse, am gasit aceasta carte un deliciu. Mi-a placut tare mult si o recomand cu drag.
Arată mai mult
TOPALA AURELIA
27/08/2024 10:07
O carte superbă! Cu povestiri care te poartă în trecut! Felicitări! ❤️❤️❤️
Arată mai mult
Cititorul 0661a0
23/07/2023 10:47
Achiziție verificată
Simo esti de nota 10 !
Cu stima si respect L.
Arată mai mult
Simona66
27/08/2020 20:09
O bijuterie de carte, in genul acelora ce te imbie sa le citesti la gura sobei, in parfum de gutui sau mere coapte cu scortisoara. Fiecare rand parcurs este o bucurie care creste pe masura ce te afunzi in tumultul evenimentelor prin care trec pestritii locuitori ai Bucurestiului de sfarsit de secol XIX. Oameni si sentimente imortalizati in fotografiile celebrului fotograf Franz Mayer."Cabina parea sa fi ramas suspendata intr-un punct, iar turnul trecea cu repeziciune prin fata ochilor lor, ca un pod de cale ferata intr-o lume indreptata, fara sens, in sus. Lumina, umbra, lumina, umbra. Franz privea cu atentie ochii celor de langa el. Sclipeau, se intunecau, sclipeau iar, ritmic ca ticaitul ceasului sau de buzunar. Si atunci, intr-o clipa, chiar inainte ca masinistul sa-i abata sirul gandurilor cu smucitura franei finale, Franz intelese.In priviri poate fi prinsa lumina. Privirile trebuie fotografiate."
Arată mai mult
6 din 6 de rezultate
