Suntem din nou in cafeneaua Funiculi Funicula, de pe o alee dosnica si intunecata din Tokyo, unde, daca te asezi pe un anumit scaun si ti se toarna o cafea anume pregatita, te poti intoarce in timp. Regulile au ramas aceleasi. Cea mai importanta dintre ele este sa-ti bei cafeaua inainte de a se raci, altfel nu te mai poti intoarce in prezent si ramai suspendat intre doua dimensiuni temporale.

 

De mai bine de o suta de ani, pe scaunul acela se asaza clientii care vor sa calatoreasca in timp. Intotdeauna vor exista oameni care vor vrea sa revada pe cineva care nu mai este si, chiar daca prezentul nu mai poate fi schimbat, vor avea nevoie sa se impace cu trecutul. Prin cafenea se vor perinda de data aceasta barbatul care vrea sa-si intalneasca prietenul mort in urma cu douazeci si doi de ani, fiul care nu a ajuns la funeraliile mamei sale, batranul politist care nu i-a oferit niciodata un cadou sotiei lui. De asemenea, vom cunoaste un tanar care face calatoria din trecut in viitor, doar ca sa se asigure ca cei pe care ii va lasa in urma vor fi fericiti. In plus, vom afla misterul femeii cu rochie alba care ocupa de obicei scaunul destinat calatoriilor in timp.

 

Frumos istorisite si pline de caldura, intamplarile din Fericire intr-o ceasca de cafea exploreaza modul cum purtam in noi insemnele trecutului si cat de departe am merge pentru a-i vedea - poate pentru ultima oara - pe cei pe care ii iubim. 

 

Kawaguchi a gasit o metoda unica de a aborda o tema atat de comuna cum este calatoria in timp si a surprins puterea bucuriei ca mostenire lasata de cei dragi... Fanii Bibliotecii de la Miezul Noptii a lui Matt Haig vor savura aceasta lectura rapida cu note de realism magic si cautare de sine. - Library Journal

 

Un roman fermecator despre o cafenea japoneza misterioasa in care clientii care se asaza pe un anumit scaun pot sa se intoarca in timp - dar numai pana cand cafeaua se raceste. - Star Tribune

 

O incursiune impresionanta, deosebit de captivanta in dorinta personajelor de a se agata de trecut. - Publishers Weekly

 

Personajele ajung la revigoranta revelatie ca au voie sa se bucure de viata, ca nu trebuie sa traiasca chinuite de regrete; ele se elibereaza prin simpla schimbare a perspectivei. Efectul asupra personajelor este acela care se asteapta de la cea mai reusita psihoterapie: reprocesarea trecutului si interpretarea lui intr-o alta cheie... Este usor sa fii cinic si mult mai rar intalnesti un parcurs narativ care sa te lase cu lacrimi sincere de bucurie. - The New York Times

 

O poveste frumoasa, un fel de pilda despre un scaun magic dintr-o cafenea in care, daca vrei, poti sa te intorci in timp. O lectura ciudata, insa fermecatoare. - The Sydney Morning Herald

 

Plin de suflet, narat intr-o constructie de cuvinte inteligenta, cu o desfasurare convingatoare a relatiilor dintre personaje. - Books and Bao

 

O poveste despre relatiile umane, despre ocaziile ratate si despre puterea durabila a iubirii. - The Gryphon

Traducere din limba japoneza de Iolanda Prodan.

 

- Cred ca Kurata si-a dat seama ca minte.

- Ce te face sa crezi asta? l-a intrebat Fumiko, usor incruntata.

- I-a spus lui Kurata ca stie totul de la tine, nu?

- Mm... Asa e, dar ce-i cu asta?

- Daca Asami ar fi fost casatorita si fericita, de ce ar fi fost nevoie sa-i explici totul? Asta inseamna ca n-ar fi trebuit sa o aduci la cafenea

fost una dintre conditiile lui Kurata?

- Α...

- Acum ai inteles?

- Ce-am facut? Si i-am spus totul... E numai vina mea...

Fata lui Fumiko era din ce in ce mai palida.

Vazandu-i reactia, Goro a pufnit in ras.

- Ce s-a intamplat? De ce razi? l-a intrebat imbufnata.

- Scuze, scuze, i-a spus sotul ei, precipitat.

Nu-ti face griji. Chiar daca a stiut ca Asami l-a mintit, s-a intors in trecut fara sa spuna nimic, fiindca stia ca isi va gasi fericirea si poate se va casatori.

Ca s-o linisteasca, Goro i-a intins cadoul de Craciun pe care il pregatise pentru ea.

- Si tu ai trecut prin ce trece ea acum, nu?

- Eu?

- Kurata a venit in cafenea, insa orice ar fi incercat, tot nu putea sa-i schimbe nefericirea in fericire.

- Bine, dar viitorul...

- Exact. Ascultand-o cum minte, si-a dat seama ca Asami s-a schimbat.

- Vrei sa spui ca atunci cand l-a revazut s-a hotarat sa fie fericita?

- Da. Tocmai de aceea s-a intors in trecut fara sa spuna nimic.

- Acum inteleg.

- Asa ca nu te mai invinovati, a spus Goro, infigand o furculita intr-o felie de tort.

- Daca e asa, atunci ma simt mai impacata, a raspuns Fumiko si a inceput sa manance din tort.

In seara aceea de Craciun, timpul s-a scurs incet, in liniste.

Dupa inchiderea cafenelei..."